Pai uite ca a venit si Craciunul aici, prin nisipuri si camile.
Nu prea l-am simtit, pentru ca dorul de casa ne-au facut pe majoritatea dintre noi sa injuram si sa fim mai irascibili ca de obicei. E cam bizar sa serbezi craciunul la inceputul lui mai (datorita climei) dar si fara a vedea nimic care se poate asemana cu un Craciun (brazi, luminite, frig, sentimentul ala nebun).
Si cum stateam noi posomorati ne-am gandit (Sabin, Cristina si cu al vostru drag nebun) sa facem ceva care sa ne reprezinte. Pai si ce reprezinta mai bine o sarbatoare acasa decat o Salata Beuf, ceva fripturica, si ceva care sa ne aduca aminte de casa (my own ardei copti cu otet si zahar, feat. un mujdei de usturoi facut cu paharul ca nu aveam pisalog). Si am facut noi ce am facut, si am inceput sa ne distram. Si din distractie am dat-o in prosteala, si cum voi ma stiti, nu prea pot sta cuminte, asa ca am incercat sa vad cum imi sta ca localnic. Din nefericire, nu am prea gasit sustinator de batic asa ca am folosit o pereche de chiloti de dama (si chiar imi statea bine). O sa incerc sa restrictionez accesul la filmulete, nu de alta dar sa nu ma bage astia la "universitate" ca le laud portul traditional.
Asa ca, dragii mei, sa luati niste sorici, sarmale, piftie sau friptura si hai sa ne uitam la filme!
Si cum noi incercam sa nu uitam sa vorbim urat, ca sa nu ne facem de ras acasa, imi cer scuze in avans datorita limbajului colorat precum luminitele de Craciun din oras.
De asemenea, imi cer scuze de fundalul muzical (nu m-am facut manelist peste noapte, dar cu totii trebuie sa recunoastem ca nu se poate o petrecere fara ceva muzica din asta), si cameramanul care va va rupe gatul este Sabin, nu prea se pricepe el sa filmeze!
Filmul numeros uno:
Nu prea l-am simtit, pentru ca dorul de casa ne-au facut pe majoritatea dintre noi sa injuram si sa fim mai irascibili ca de obicei. E cam bizar sa serbezi craciunul la inceputul lui mai (datorita climei) dar si fara a vedea nimic care se poate asemana cu un Craciun (brazi, luminite, frig, sentimentul ala nebun).
Si cum stateam noi posomorati ne-am gandit (Sabin, Cristina si cu al vostru drag nebun) sa facem ceva care sa ne reprezinte. Pai si ce reprezinta mai bine o sarbatoare acasa decat o Salata Beuf, ceva fripturica, si ceva care sa ne aduca aminte de casa (my own ardei copti cu otet si zahar, feat. un mujdei de usturoi facut cu paharul ca nu aveam pisalog). Si am facut noi ce am facut, si am inceput sa ne distram. Si din distractie am dat-o in prosteala, si cum voi ma stiti, nu prea pot sta cuminte, asa ca am incercat sa vad cum imi sta ca localnic. Din nefericire, nu am prea gasit sustinator de batic asa ca am folosit o pereche de chiloti de dama (si chiar imi statea bine). O sa incerc sa restrictionez accesul la filmulete, nu de alta dar sa nu ma bage astia la "universitate" ca le laud portul traditional.
Asa ca, dragii mei, sa luati niste sorici, sarmale, piftie sau friptura si hai sa ne uitam la filme!
Si cum noi incercam sa nu uitam sa vorbim urat, ca sa nu ne facem de ras acasa, imi cer scuze in avans datorita limbajului colorat precum luminitele de Craciun din oras.
De asemenea, imi cer scuze de fundalul muzical (nu m-am facut manelist peste noapte, dar cu totii trebuie sa recunoastem ca nu se poate o petrecere fara ceva muzica din asta), si cameramanul care va va rupe gatul este Sabin, nu prea se pricepe el sa filmeze!
Filmul numeros uno:
Filmul numeros dos:
Am papuci de localnic!:)))
Filmul numeros tres:
Ca doar stie lumea ca nu sunt pudic!
Filmul numeros patros (Chelule, mai tii minte Dos Patos??)
Iar cand am plecat acasa, ma mananca pe mine undeva ascuns, sa incerc sa ii explic unui taximetrist pakistanez, ca nu e bine sa se certe cu clientii. Avand in vedere ca nenea paki-paki nu stia in engleza decat "OK" a fost foarte foarte amuzant. Pe cuvant de nu sunt bun de trainer multicultural!
